Vecernii la Biserica Creştină Baptistă „Sfînta Treime” din Aleşd

După cum am obişnuit şi mai înainte, Biserica Creştină Baptistă „Sfînta Treime” din Aleşd organizează seri de meditaţie, laudă şi propovăduire a Evangheliei în perioada 9-13 aprilie, 2012, începînd cu orele 19.00.

Sînt invitaţi pastorii: Dorin Hnatiuc, Marcel Bota, Onisim Mladin, Alex Stroe, Paul Negruţ.

Biserica Creştină Baptistă Sfînta Treime din Aleşd – Istoric şi videoclip de la inaugurarea noii clădiri

ISTORICUL BISERICII BAPTISTE SFÂNTA TREIME DIN ALESD

            Istoria Bisericii Creştine Baptiste din localitatea Aleşd începe în jurul anului 1890, prin întoarcerea la Cristos a fratelui Moldovan Ianoş. Fratele Moldovan nu a fost numai primul credincios baptist din localitate dar şi primul misionar care, a continuat lucrarea de vestire a Evangheliei în această localitate, printre cetăţenii maghiari. Prin slujirea şi credincioşia sa faţă de Domnul, în următoarea perioadă, s-au mai întors la Cristos şi alţii, precum Biro Poli, David Ianos şi Antal Laias cu familiile lor. În perioada respectivă, Biserica maghiară se întâlnea în casa particulară a familiei Biro Poli. După încetarea din viaţă a fratelui Moldovan Ianoş, nucleul Bisericii Creştine Baptiste Maghiare a fost condus de fratele David Ianoş.

Din anul 1890 până în anul 1920 Biserica Creştină Baptistă Maghiară a crescut ca număr de membri, această creştere numerică solicitând şi un spaţiu mai mare pentru desfăşurarea slujbelor religioase. Astfel, în acest scop, în 1920, s-a cumpărat casa de pe strada Avram Iancu, nr.23. Această casă, transformată într-un loc de închinare, există şi astăzi la adresa mai sus menţionată (pentru cei care doriţi să vedeţi ceva din istoria mişcării baptiste din Aleşd), iar alături de ea se găseşte noua şi frumoasa construcţie a Bisericii Creştine Maghiare, păstorită de fratele Daniel Zalan.

Anul 1920 a fost şi anul în care Biserica Creştină Baptistă Maghiară din Aleşd este înscrisă oficial în evidenţele Comunităţii Creştine Baptiste Maghiare Oradea. În toată această perioadă (1890-1920) şi ulterior acesteia, Biserica Baptistă Maghiară din Aleşd a fost susţinută spiritual şi financiar de Biserica Baptistă Maghiară nr.1 din Oradea.

Următoarea perioadă, mai puţin cunoscută a Bisericii Baptiste Maghiare este perioada anilor 1920-1950. Sursele datelor istorice pe care le cunoaştem atât despre această perioadă cât şi despre cea subliniată deja, sunt preluate de la primii membri baptişti – români, care s-au stabilit în Aleşd după anul 1950, respectiv: familia Mihocaş Gavril (1951), Fărcuţa Traian, Avram Crăciun (1953), Achim Ioan (1957), Popa Gavril. Aceştia au preluat datele istorice iniţiale de la membrii Bisericii Maghiare existenţi după anul 1950. Sublinierile acestora conţin referiri la caracterul cristic, credincioşia şi dragostea credincioşilor pentru Dumnezeu şi mai puţine date concrete d.p.d.v. istoric despre evoluţia sau involuţia numerică şi spirituală a Bisericii Baptiste Maghiare din Aleşd în această perioadă.

Astfel, primele familii de români care s-au mutat în localitatea Aleşd, au remarcat faptul că, după anul 1950 – din pricina schimbărilor economice, politice şi sociale pe care le-a adus al doilea război mondial, Biserica Creştină Baptistă Maghiară din Aleşd era compusă doar din aproximativ 10 membri. Însă prezenţa acestor prime familii de români în cadrul Bisericii Baptiste Maghiare din Aleşd avea să confirme faptul că, Dumnezeu nu Şi-a abandonat lucrarea pe care o începuse în urmă cu 60 de ani ci avea să o continue şi chiar mai mult decât atât, să o facă roditoare. Prezenţa acestor familii şi a multor altora după anii 1970 avea să schimbe complet cursul spiritual al Bisericii.

Odată cu prezenţa acestor familii de români s-a dinamizat închinarea în Biserică, s-a eficientizat slujirea în Biserică, s-a întărit credinţa Bisericii iar mărturia ei devenise tot mai vizibilă în oraş. (amintim câteva din aceste familii care s-au mutat în Aleşd şi devenise parte a Bisericii: familia Butuc, Costea, Berce, Balint, Carcoancea, Sacadati, Ciorba, Cosman, Salahoru, Bulică)

Creşterea numerică şi dinamizarea închinării Bisericii au creat potenţial de slujire şi viziune cu privire la închinare înaintea lui Dumnezeu. Astfel, la iniţiativa fratelui Achim Iosif, în anul 1970 i-a naştere orchestra de mandoline a Bisericii. Alături de fratele Iosif au mai dirijat sora Achim Lenuţa şi Popa Victoria. În anul 1978 s-a organizat corul mixt al Bisericii române, dirijat de Ene Daniel din Constanţa şi sora Popa Victoria. După anul 1980 dirijoratul corului mixt a fost preluat de Gerghely Zoltan, Liviu Lucaciu şi Madar Laurian (din 1995).

Creşterea numerică şi dinamizarea închinării Bisericii a creat nu numai potenţial de slujire şi viziune cu privire la închinare înaintea lui Dumnezeu ci şi nevoi pastorale. Astfel în perioada anilor 1950-1990 Biserica Creştină Baptistă din Aleşd a fost slujită de următorii pastori: Haşaş Ioan (1950-1960), Vancea Gheorghe (1962-1984), Tanc Aurel (1984-1986), Vereş Teodor (1986-1988), Florin Negruţ (1988-1996). (În echipa de conducere a Bisericii au mai fost fraţii Mihocaş Gavril, Achim Ioan, Avram Crăciun, Popa Gavril, Ionică Sacadati, Aurel Ciorba, Liviu Lucaciu, Daniel Ghitaş)

Privind la suveranitatea lui Dumnezeu şi la modul desăvârşit în care Îşi împlineşte planurile în istorie, apostolul Pavel afirmă un adevăr îmbucurător: ,,Toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu şi anume, spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său” (Romani 8:28). Adevărul acestor cuvinte avea să-l experimenteze, în curând, şi Biserica, în perioada anilor 1984-1989. Începând cu anul 1984 în centrul viziunii conducerii Bisericii era construirea unui nou lăcaş de închinare, deoarece cel existent era neîncăpător şi degradat. Astfel, s-au început demersurile către Consiliul Popular Judeţean pentru aprobarea proiectului unei noi construcţii bisericeşti pe strada Avram Iancu, nr.23. Fiindcă aprobarea proiectului nu a venit nici până în anul 1989 (deci, o perioadă de cinci ani), în luna septembrie 1989 s-au întocmit memorii, care, au fost trimise la patrusprezece instituţii de diferite nuanţe politice: Departamentul Cultelor, Marea Adunare Naţională, Consiliul Judeţean.

În toată această perioadă, Biserica s-a rugat lui Dumnezeu şi plină de încredere aştepta un răspuns de la El. Răspunsul a venit, dar, nu este vorba numai de schimbările sociale, politice şi psihologice pe care le-a adus Revoluţia din 1989, ci este vorba de un răspuns dat prin convertirea unui om, tocmai în anul 1989. Este vorba despre convertirea fratelui Kalman Ioszef. Fratele Kalman, aflând despre planurile Bisericii de a construi un lăcaş de închinare mai spaţios, le-a recomandat terenul în vânzare de pe strada Pârâului, nr.10, aflat tocmai în posesia unor rudenii de-ale sale.

Aşadar, dacă până în anul 1989 Biserica putea afirma că nu primise nici un răspuns favorabil din partea Consiliului Popular Judeţean din motive politice, acum, au înţeles că, Dumnezeu avea pregătit pentru noua construcţie bisericească, un alt loc – nu cel de pe strada Avram Iancu, nr.23 ci cel de pe strada Pârâului, nr.10.

Astfel, în ianuarie 1990 împreună cu fratele Kalman Iosif s-au început negocierile pentru cumpărarea terenului, iar în martie 1990 a fost cumpărat.

Această nouă perspectivă a unit forţele spirituale şi financiare ale celor 88 de membri existenţi la acea dată în Biserică şi a partenerilor lor, credincioşii din Olanda, astfel că, începând cu luna septembrie 1990 s-au început săpăturile la noua construcţie a Bisericii şi s-a finalizat un an mai târziu, în luna noiembrie. În data de 11 noiembrie 1991 a avut loc inaugurarea noii clădiri a Bisericii Creştine Baptiste Române din localitatea Aleşd, în prezenţa a peste 500 de persoane.

Începând cu noiembrie 1991, perspectiva noii construcţii, unitatea în credinţă şi scop a credincioşilor, libertatea de exprimare a conştiinţei şi credinţei, misiunea Bisericii de a predica Evanghelia, au fost principalii factori care au contribuit la creşterea spirituală şi numerică a Bisericii, într-un timp relativ scurt: de la 88 de membri în 1991 la 200 de membri în anul 1996.   În această perioadă, mai precis în 1993, datorită nevoilor spirituale şi pastorale a Bisericii aflată în creştere, au fost ordinaţi ca prezbiteri, fratele Liviu Lucaciu şi Daniel Ghitaş. Fratele Liviu Lucaciu s-a stabilit ulterior în Canada iar fratele Daniel Ghitaş este şi în prezent, prezbiter al Bisericii.

Perioada anilor 1996-2011 este, de asemenea, o perioadă de creştere spirituală şi numerică a Bisericii. Este perioada în care Biserica a trebuit să facă faţă unor noi provocări, şi anume, emigrările, adesea,  ,,masive”. Odată cu intrarea României în spaţiul economic European (acum şi spaţiul Schengen) şi posibilitatea emigrării legale, multe familii sau persoane au luat această decizie. Dacă unele Biserici din România se plâng de scăderea numărului de membri datorită emigrărilor ,,masive”, Biserica Baptistă din Aleşd se poate bucura de creştere numerică şi spirituală, în ciuda acestora. Astăzi biserica are 250 de membri.

În această perioadă, au fost ordinaţi ca pastori ai Bisericii fratele Marius Cruceru (1996) şi Florin Opris (2003)

În cadrul slujbelor religioase din Biserică, slujesc mai multe formaţii sau grupuri muzicale, precum: corul, fanfara, orchestra, grupul de copii – tineri – familii tinere –  surori.

După anul 1996 s-a luat decizia ca Biserica să se numească, Biserica Creştină Baptistă ,,Sfânta Treime” din Aleşd. Motivul acestei denumiri este şi cel dovedit de acest istoric, şi anume, prezenţa constantă şi binecuvântată a Sfintei Treimi în lucrarea Bisericii, cu noi, şi pentru noi.

,,Istoria fără adevăr nu mai este istorie”, spunea George Bariţiu – iar, noi, Biserica Baptistă din Aleşd ne rugăm ca istoria care se va scrie da aici înainte, să se scrie în adevăr, pentru adevăr, … spre gloria Celui care este CALEA, ADEVĂRUL ŞI VIAŢA.

                                                                                                            Pastor Florin Opriş

Secretar Viorel Scurt

Biserica din Aleşd după 20 de ani

„Biserica Creştină Baptistă Sfînta Treime din localitatea Aleşd celebrează Duminica 13 noiembrie peste 100 de ani de atestare şi 20 de ani de la mutarea în noua clădire finalizată în anul 1991. Pastorii bisericii, pastor Marius Cruceru şi pastor Florin Opriş, alături de comitetul de conducere al bisericii vă aşteaptă la ambele slujbe religioase, cea de dimineaţă cu începere de la orele 9.00, cea de după-amiază cu începere de la orele 17.00.”

Vespere la Aleşd

În fiecare seară, începînd cu luni, 21 martie, pînă duminică, 27 martie, în Biserica Creştină Sfînta Treime din Aleşd, vom avea seri speciale de meditaţie, rugăciune, laudă şi propovăduirea a Evangheliei.

Duminică, 27 martie, slujba de seară va conţine şi un botez nou-testamental.

Întîlnirile de luni pînă sîmbătă vor avea loc între orele 18.00-20.00.

Vor predica evanghelia:

Citește în continuare

Botez


Duminica, 23 Mai, botez

Duminica dimineaţa, 23 mai, 2010, în cadrul slujbei de dimineaţă, cu ocazia sărbătorii Cincizecimii – Pogorîrea Duhului Sfînt, în cadrul Bisericii Creştine Baptiste din Aleşd va avea loc un botez nou-testamental pentru care s-au pregătit 12 catehumeni.

Miercuri, 19 mai, pastorul Valentin Popovici la Aleşd

Miercuri, 19 mai, pastorul Valentin Popovici, pastor al Bisericii Baptiste Române din Chicago (Des Plaines) (Romanian Baptist Church of Chicago), va predica în cadrul slujbei de seară în Biserica Creştină Baptistă Sfînta Treime din Aleşd.

Slujba va începe la orele 19.00.